I agns de Republiche
Cu la fin de seconde vuere mondiâl, cuant che sul teritori furlan si incuintrin lis fuarcis armadis dal front talian e chês dal esercit popolâr di liberazion jugoslâf, a nassin tantis problematichis che a indetaran la condote dal dopovuere furlan e talian. La prime fra dutis e je chê che e rivuarde i confins, aromai di secui pont critic di chestis zonis, e in particolâr il câs di Triest e dal so teritori. Il fat plui impuartant dal secont dopovuere al fo che, cuant che il Stât talian al jere daûr a dâsi un ordin aministratîf e costituzionâl e fo stabilide la nassite de regjon "Friûl Vignesie Julie", che e puartarà aes primis elezions dal Consei de Regjon ai 10 di Mai dal 1964. Vie pai agns de ricostruzion e de riprese daspò de vuere al cjape pît un progrès economic che pe prime volte al lasse di bande il setôr de agriculture par dâ plui spazi a altris setôrs, prin di dut chel de industrie. Al è cussì che la proprietât fondiarie, ancje chê de Basse, dulà che al jere plui fuart il stimul viers l'inmodernament des tecnichis e di dut il setôr, e piert impuartance a pro dal cressi de industrie, soredut di chê metalmecaniche. Par ce che al tocje la Basse e duncje ancje il Comun di Gonârs, a son stâts fats impuartants sfuarçs par realizâ bonifichis e la grande e la piçule viabilitât (soredut de trate autostradâl Vignesie - Triest, cu la diramazion Palme - Udin - Tarvis), ma soredut par inviâ la piçule industrie e l'artesanât locâl che, dut câs, al puartave i siei prodots ancje sui marcjâts internazionâi e transcontinentâi.

Te seconde metât dal secul e cjape pît une economie industriâl e artesanâl simpri plui ative e vierte ai inflùs internazionâi. Gonârs al jentre in cheste evoluzion soredut cu la produzion di scarpis destinadis a un marcjât di masse e che si vendin ancje in Austrie, in Gjermanie, in Olande, in Belgjiche e in tancj altris paîs.
Il taramot dal mês di Mai dal 1976 e chês altris scossis che a devastin gran part dal teritori de regjon cuasi no tocjin i teritoris de Basse, che però a cjapin sù il corot des comunitâts plui fiscadis e a dan une man ae ricostruzion dai comuns che a àn vût plui dams. La ricostruzion e je fate in pôc timp e intun ciert sens e da un sburt ae economie che però no rive adore di evitâ la crisi dai doi decenis dopo. Ancje Gonârs e dut il so teritori al patìs lis conseguencis di chest passaç economic negatîf, cun segnâi di regrès produtîf tal setôr des scarpis.
Cumò, te gnove zone artesanâl dongje de SS252 "Napoleoniche", a son nassudis un grun di ativitâts artesanâls e comerciâls. La vite economiche e je di conseguence dividude in cetantis ativitâts e no je plui concentrade dome intun setôr.